Oamenii de știință care au descoperit că mamiferele pot respira prin anus au câștigat Premiul Ig Nobel

Într-o lume plină de întrebări neașteptate și neconvenționale, cercetătorii continuă să exploreze limitele cunoașterii umane. Unele dintre aceste descoperiri, deși par bizare sau hilare la prima vedere, reușesc să stârnească curiozitatea și să aducă o nouă perspectivă asupra științei. Așa se întâmplă cu câștigătorii din acest an ai Premiului Ig Nobel, o distincție care onorează cercetările neobișnuite, dar provocatoare de gândire. Printre cei premiați se numără o echipă de cercetători care a descoperit că mamiferele pot respira prin anus, oferind o soluție potențială pentru situații medicale critice, scrie CNN.

Descoperiri neașteptate care fac lumea să râdă și să reflecteze

Premiul Ig Nobel, fără nicio legătură cu faimoasele Premii Nobel, își propune să celebreze latura neobișnuită a științei. Motto-ul său este simplu: „Să facem oamenii să râdă, apoi să gândească.” În cadrul ceremoniei de anul acesta, desfășurată într-un stil plin de umor și excentricitate, câștigătorii au fost recunoscuți pentru cercetările lor care, deși neconvenționale, aduc contribuții valoroase la diverse domenii științifice.

Cercetătorii japonezi Ryo Okabe și Takanori Takebe au fost premiați pentru descoperirea fascinantă conform căreia mamiferele pot respira prin anus. Studiul lor explorează potențialul acestui mecanism de a fi folosit ca alternativă pentru furnizarea de oxigen în situații critice, cum ar fi atunci când ventilatoarele și plămânii artificiali nu sunt disponibili, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19.

Această descoperire poate părea comică, dar oferă o soluție medicală cu implicații serioase pentru îngrijirea pacienților grav bolnavi. Utilizarea acestei tehnici ar putea, într-o zi, să salveze vieți în situații în care metodele tradiționale de ventilație sunt insuficiente.

Știința neconvențională, dar profundă

Pe lângă această descoperire inedită, alte echipe de cercetare au fost premiate pentru contribuții surprinzătoare. De exemplu, un studiu european care a realizat peste 350.000 de experimente a câștigat premiul pentru probabilități, demonstrând că monedele tind să aterizeze pe aceeași față de pe care au fost aruncate. De asemenea, un grup de cercetători din Olanda și Franța a primit premiul pentru chimie, realizând o demonstrație live în care au arătat cum au folosit cromatografia pentru a separa viermi beți de cei sobri.

Printre alte momente notabile ale ceremoniei s-a numărat și premiul pentru botanică, acordat lui Jacob White și Felipe Yamashita, care au descoperit că unele plante reale imită frunzele plantelor de plastic din vecinătate. De asemenea, un grup de cercetători francezi și chilieni a primit premiul pentru anatomie, pentru studiul care a investigat dacă vârtejurile părului de pe cap se învârt în aceeași direcție în emisfera nordică și în cea sudică.

O ceremonie la fel de neobișnuită ca premiile

Ceremonia de decernare a premiilor Ig Nobel este, în sine, un spectacol neconvențional, cu o atmosferă plină de umor și excentricitate. Participanții au fost întâmpinați cu muzică de acordeon și o sesiune de aruncare de avioane de hârtie, în timp ce regulile de siguranță au inclus avertismente de genul „nu stați pe nimeni, cu excepția cazului în care sunteți un copil” și „nu hrăniți, urmăriți sau mâncați rațele”.

În cadrul ceremoniei, câștigătorii au primit un premiu simbolic constând într-o bancnotă de 10 trilioane de dolari din Zimbabwe, o monedă acum defunctă, dar disponibilă pe eBay pentru 22 de dolari. Tema din acest an a fost „Legea lui Murphy”, principiul conform căruia „tot ce poate merge prost, va merge prost”. Apropo de acest concept, unul dintre premiile acordate a fost o cutie „aproape imposibil de deschis”, iar unele dintre obiectele din interior lipseau, în mod ironic.

Premiile Ig Nobel continuă să demonstreze că știința nu trebuie să fie întotdeauna serioasă pentru a avea un impact. Aceste distincții încurajează explorarea celor mai ciudate și aparent inutile întrebări, demonstrând că, uneori, râsul și reflecția pot merge mână în mână, chiar și în domenii precum biologia, chimia sau anatomia.